team.jpg

Prof. Dr. Alexandru Blidaru: „Mai mult de jumătate dintre femeile din România cu cancer mamar nu au făcut nicio investigație imagstică a sânului până la descoperirea bolii. Se vorbește atât de mult de necesitatea investigațiilor periodice însă doar un procent de aproximativ 10% dintre femeile din România fac periodic ecografie sau mamografie. Consecința este în continuare diagnosticul acestei boli în stadii avansate, deși ea poate fi depistată facil foarte devreme.  Mortalitatea prin cancer mamar într-o țară nu poate fi scăzută numai prin îmbunătățirea tratamentului ci prin diagnosticul în stadii puțin avansate, când tratamentul conferă o supraviețuire la distanță care se apropie de 100%.”

Vezi materialul: TRATAMENTUL cancerului mamar este meseria noastră



Nu există prevenție împotriva cancerului de sân. Există însă depistare precoce. Ce înseamnă depistare precoce, ne spune prof. univ. dr. Alexandru Blidaru, medic primar chirurgie oncologică, în interviul Doctor de bine, realizat de Andreea Groza.

Andreea Groza: Incidența cancerului mamar e mare și nu putem să îl prevenim. Nu sună deloc bine.

Prof. univ. dr. Alexandru Blidaru: M-am speriat când ați spus prevenție, pentru că nu putem preveni. Nu putem să prevenim cancerul mamar! Da, incidența acestui cancer este mare peste tot în lume la ora actuală. Și în România. Doar o constatăm.

Andreea Groza: Ce pot să fac pentru mine, conștientă de riscuri? Mă refer la orice femeie.

Prof. univ. dr. Alexandru Blidaru: Putem să depistăm leziuni milimetrice, care sunt perfect tratabile. Acestea se descoperă dacă mergeți la ecografie, o dată pe an, de la vârstă tânără. După 40 de ani, la mamografie.

Andreea Groza: Ce înseamnă vârstă tânără?

Prof. univ. dr. Alexandru Blidaru: 20 de ani. La această vârstă putem descoperi frecvent fibroadenoame, nu sunt periculoase. La 30-40 de ani, frecvent mastoză chistică, chisturi adică, nu sunt periculoase. Dar ecografia trebuie făcută. La 40 de ani, se coroborează cu mamografia.

Andreea Groza: Dacă descoperiți o leziune suspectă?

Prof. univ. dr. Alexandru Blidaru: Dacă descoperim ecografic o leziune suspectă, de cele mai multe ori e greu să alegi chirurgul, oncologul, radioterapeutul. Cred că cel mai bine este să alegi echipa medicală, care are cea mai mare experiență. Experiența echipei, care tratează, e factor de prognostic în evoluția bolii.

Andreea Groza: Și în speranța de viată?

Prof. univ. dr. Alexandru Blidaru: Da.

Andreea Groza: Când vedeți o leziune suspectă, faceți puncție- biopsie pentru că nu se poate altfel.

Prof. univ. dr. Alexandru Blidaru: Facem puncție-biopsie, adică recoltăm, sub ghidaj ecografic, un fragment din tumoră și îl trimitem la anatomie patologică. De ce? Avem nevoie, înainte de tratament, de informații – e cancer sau nu, ce tip de cancer, cât de agresiv este. Cu aceste informații, stabilim pașii tratamentului.

Mai există, din păcate, mentalitatea – puncția biopsie face rău. Nici vorbă. Nu face rău și nu răspândește cancerul!

Andreea Groza: Am o leziune mică, este cancer, spune biopsia, dar nu mă gândesc la operație de amploare.

Prof. univ. dr. Alexandru Blidaru: Asta e a doua problemă. În Occident, 70-80% dintre cancerele mamare se tratează cu păstrarea sânului. În România – e invers.

Mastectomia, adică îndepărtarea totală a sânului, nu e cea mai bună metodă în cancerul mamar. Cele mai bune șanse sunt oferite de chirurgia conservatoare.

Aceasta înseamnă:

– Extirparea tumorii în totalitate

– Extirparea ganglionilor santinela și atât

– Urmează apoi radioterapia. După operație, este o asociere esențială pentru a trata bine cancerul. Și, dacă totul e bine, și tumora nu e agresivă, se fac apoi doar tratamente hormonale, fără chimioterapie.

Mai multe detalii în video.


360-medica.png

Prof. univ. dr. Alexandru Blidaru, medic primar oncologie medicală și chirurgie generală, primul medic din România care a efectuat în premieră în anul 1998 o operație de mastectomie cu reconstrucție mamară imediată, a atras atenția că în România, spre deosebire de țările occidentale, de țările dezvoltate, de America, operația cea mai frecventă pentru cancer mamar a rămas mastectomia.


hpv.png

Infecția cu HPV în sarcină poate prezenta diferite simptome, dar de cele mai multe ori este asimptomatică. Ce trebuie să știe femeile care doresc să rămână gravide este că vaccinul anti-HPV nu poate fi făcut în timpul sarcinii și că acesta nu tratează o infecție existentă.

Oferă mai multe detalii despre infecția cu HPV în sarcină dr. Mihaela-Alexandra Radu, medic specialist obstetrică-ginecologie.

Simptome ale infecției cu HPV în sarcină

Tulpinile de HPV (virusul papiloma uman) sunt responsabile de apariția condiloamelor genitale sau a displaziilor cervicale și vaginale.

Cum este afectat fătul de infecția cu HPV în sarcină

Trebuie menționat faptul că majoritatea femeilor însărcinate infectate cu HPV au o sarcină sănătoasă și nasc bebeluși sănătoși, pentru că infecția nu afectează direct fătul și nu creează complicații. Cu toate acestea, în unele situații, rare, există teoretic un risc de transmitere a virusului la făt în timpul sarcinii sau în timpul nașterii vaginale.

În aceste cazuri, prezența virusului la făt nu prezintă semnificație, fiind inactivat spontan de cele mai multe ori. Rar, se manifestă printr-o infecție orofaringiană care duce la apariția de condiloame în tractul respirator al nou-născutului (la nivelul gurii sau gâtului). Cu toate acestea, riscul de transmitere HPV la făt este mic.

În plus, există măsuri de gestionare disponibile pentru a minimiza riscurile asociate infecției cu HPV în timpul sarcinii, cum ar fi monitorizarea atentă a leziunilor cervicale și evaluarea individuală a cazurilor, pentru a determina opțiunea optimă de naștere. Prezența HPV-ului înainte de obținerea unei sarcini nu reprezintă o contraindicație pentru aceasta.

Riscurile infecției cu HPV în sarcină asupra gravidei

În ceea ce privește femeia însărcinată, riscurile infecției cu HPV se referă la posibilitatea evoluției leziunilor cervicale (ale colului uterin). Aceste leziuni pot necesita monitorizare și tratament suplimentar pentru a preveni evoluția către cancer cervical.

De asemenea, extrem de rar mai pot să apară unele complicații în timpul nașterii. Dacă există condiloame genitale mari sau localizate în apropierea zonei pe unde ar trebui să vină bebelușul, acestea pot provoca sângerări sau pot interfera cu procesul natural al nașterii vaginale. În acest caz, pentru a se evita complicațiile, poate fi necesară efectuarea exciziei lor înainte de naștere sau se poate opta pentru operație cezariană.

Vaccinarea anti-HPV în sarcină, contraindicată

Vaccinarea împotriva HPV nu este recomandată în timpul sarcinii. Este indicată vaccinarea înainte de sarcină sau după naștere.

De reținut însă că vaccinarea HPV nu tratează o infecție existentă, ci protejează împotriva celor mai frecvente tulpini care sunt asociate cu dezvoltarea condiloamelor genitale și a cancerului de col uterin.

Vaccinarea are în vedere prevenția și este mai eficientă înainte de expunerea la virus. Cel mai utilizat vaccin în prezent este 9-valent, adică protejează împotriva a 9 tulpini agresive.

Cum se tratează infecția cu HPV în sarcină

Nu există tratament țintit pentru HPV nici în timpul sarcinii, nici în afara ei. De cele mai multe ori, virusul este inactivat spontan de către sistemul imunitar.

Tratamentul se referă la condiloamele și leziunile precanceroase de la nivelul colului uterin și al vaginului. Tratamentul în timpul sarcinii variază în funcție de situație și de gradul de severitate al leziunilor produse de HPV.

În majoritatea cazurilor, infecția cu HPV în sarcină nu necesită tratament. Totuși, dacă se consideră necesar un tratament în cazul apariției condiloamelor genitale, medicul poate recomanda tratamente locale pentru a le reduce sau elimina.

Cu toate acestea, anumite tratamente sunt contraindicate în timpul sarcinii, motiv pentru care este importantă discuția cu medicul obstetrician-ginecolog despre cele mai sigure opțiuni disponibile.

În cazul în care femeia gravidă are leziuni precanceroase (displazie cervicală), ea va fi monitorizată îndeaproape prin teste screening, precum testul Babeș-Papanicolau și colposcopia (examinarea microscopică a colului).

Tratamentul displaziei cervicale include excizia cu ansă, dar și alte proceduri. Însă, dacă este posibil, ele vor fi amânate până după naștere, pentru a nu crește riscul unei nașteri premature.

Tratamentul pentru infecția cu HPV în sarcină este axat mai mult pe monitorizarea și gestionarea simptomelor și a evoluției, precum și pe siguranța și sănătatea mamei și copilului.

 

SURSA: https://www.csid.ro/lifestyle/sexualitate/infectia-cu-hpv-in-sarcina-simptome-riscuri-pentru-gravida-si-fat-tratament-20367652


Alexandru-Blidaru-c.jpg

Prof. univ. dr. Alexandru Blidaru, medic primar oncologie medicală și chirurgie generală, primul medic din România care a efectuat în premieră în anul 1998 o operație de mastectomie cu reconstrucție mamară imediată, a atras atenția că în România, spre deosebire de țările occidentale, de țările dezvoltate, de America, operația cea mai frecventă pentru cancer mamar a rămas mastectomia.

Prof. univ. dr.  Alexandru Blidaru a efectuat peste 30.000 de intervenții chirurgicale în patru decenii de activitate în domeniul chirurgiei și ginecologiei oncologice, are peste două decenii la catedra Universității de Medicină și Farmacie Carol Davila din București și activează la Institutul Oncologic din București.

,,În Israel numai 20% din cazurile de cancer mamar sunt tratate prin mastectomie, în timp ce în România 80% dintre femeile cu cancer mamar sunt tratate chirurgical prin mastectomie”, a declarat pentru 360medical.ro chirurgul.

În opinia specialistului faptul că în țara noastră, tratamentul conservator se aplică în numai 20% din cazuri are la bază prejudecata pacientei, prejudecata celor din jurul ei, prejudecata medicilor și chiar și a chirurgilor.

,,Nu-i adevărat că mastectomia e cel mai sigur mod de a trata chirurgical cancerul mamar. De zeci de ani se știe că tratamentul conservator, cu indicațiile corecte, asigură aceeași supraviețuire la distanță ca și mastectomia. Ba mai mult, în ultimii ani au apărut studii care arată că tratamentul conservator, păstrarea sânului după operația de cancer urmat de radioterapie e un tratament mai bun decât mastectomia asigurând o supraviețuire cu câteva procente mai bună decât mastectomia și cu o rată de recidivă similară. În niciun caz ideea de a extirpa tot, de a tăia răul de la rădăcină, nu e adevărată în această boală”, a precizat prof. dr. Alexandru Blidaru.

Cancerul mamar este o boală complicată, uneori poate să fie agresiv, dar este o boală care poate fi descoperită rapid, printr-o metodă simplă: mamografia.

Dar în țara noastră de cele mai multe ori diagnosticul se pune în stadii avansate și acest lucru e consecința slabei educații medicale a populației și din păcate consecința absenței unui program eficient, funcțional, de screening pentru cancerul mamar.

Mortalitatea prin cancer mamar în România este mai mare decât în țările occidentale.

,,Incidența e mai mică încă în România, dar foarte probabil va crește. Mortalitatea e de 40%, cu aproximativ 10 procente mai mare decât în țările occidentale”, a arătat prof. dr. Alexandru Blidaru.

 

Rata de mortalitate în cancerul de sân depinde foarte mult de stadiul bolii. În stadiile puțin avansate supraviețuirea la 5-10 ani depășește 90%, în stadiile local avansate, stadiul III, coboară spre 50%.

,,Cu tristețe aș spune totuși că unul dintre lucrurile care poate fi îmbunătățit acum în România în tratamentul cancerului mamar, este chirurgia cancerului mamar. E o chirurgie care a rămas în urmă. Așa cum v-am spus la început, 80% din cazurile de cancer mamar în România să fie tratate prin mastectomie, e mult prea mult. E inadmisibil de mult”, a concluzionat prof. dr. Alexandru Blidaru.


Mihaela-Alexandra-Radu.png

Astăzi, în Oncologie diagnosticul este tot mai precis, iar tratamentul individualizat. Genetica joacă și ea un rol important, încercându-se dezvoltarea unor terapii genice, spune dr. Mihaela-Alexandra Radu.

CARTE DE VIZITĂ:

  • medic specialist Obstetrică-Ginecologie;
  • Supraspecializare în Ginecologie oncologică;
  • Competenţă în colposcopie, histeroscopie, ecografie ginecologică și laparoscopică
    Vicepreședinta Societăţii Române de Chirurgia Sânului și Oncologie, a Societăţii Europene de Ginecologie Oncologică și a Colegiului Medicilor din București

Ce v-a determinat să faceţi o supraspecializare în Ginecologie oncologică?
A existat o perioadă în care m-am gândit să mă îndrept spre reproducere umană asistată și FIV, însă pasiunea pentru Ginecologia oncologică s-a născut odată cu întâlnirea profesorului Alexandru Blidaru. Acesta mi-a arătat că există viaţă după cancer, că stă în puterea noastră să le oferim o calitate a vieţii cât mai bună pacientelor diagnosticate cu neoplazii și că este un domeniu în care tot timpul învăţăm ceva nou.

Care sunt cele mai frecvente afecţiuni pe care le diagnosticaţi la pacientele care calcă pragul Institutului Oncologic București?
De departe, cel mai des văd paciente cu cancer mamar. Aceasta se datorează și faptului că suntem un centru renumit pentru această patologie. Prin urmare, avem paciente din toată ţara care vin la noi pentru a trata cancerul mamar.

În lume, cancerul mamar are incidenţa cea mai mare. Se consideră că una din opt femei va fi diagnosticată cu cancer mamar.

Pe următoarele locuri se află cancerul ovarian și cel de col uterin. În funcţie de zona geografică, în unele locuri primează cancerul de col uterin. Spun în funcţie de zona geografică pentru că, în ţările în care a fost implementat programul naţional de vaccinare pentru HPV, incidenţa este extrem de mică, în comparaţie cu România, care este în continuare, din păcate, „campioana” Europei la numărul de cazuri de cancer al colului uterin.

Ce au în comun pacientele care dezvoltă cancere de col uterin?
Responsabil de apariţia cancerului de col uterin este virusul HPV. Absenţa vaccinării pentru HPV, începerea vieţii sexuale devreme, parteneri sexuali multipli și lipsa investigaţiilor de screening duc la o incidenţă crescută a acestei patologii în România. Testarea pentru HPV și screeningul fac să fie descoperite nu numai leziunile canceroase în stadii incipiente, ci și leziunile pre-maligne.

Vaccinarea HPV, insuficient mediatizată

Cât de mare e riscul ca cineva care are HPV să dezvolte cancer de col uterin?
Tulpinile HPV sunt împărţite în tulpini cu risc crescut și tulpini cu risc scăzut. În unele situaţii, infecţia este inactivată și virusul nu mai produce leziuni asupra colului. Încerc să le explic pacientelor care descoperă că au HPV că acest lucru nu înseamnă că vor dezvolta cu siguranţă cancer de col uterin, ci că trebuie să urmărim cu atenţie leziunile pe care le poate produce acest virus și să rămână într-un program atent de monitorizare.

Mai mult decât atât, persoanele care au, să spunem, deja o tulpină de HPV pot beneficia în continuare de vaccinul pentru HPV, care conţine nouă tulpini. Deci mai oferă protecţie pentru cel puţin încă opt tulpini dintre cele mai periculoase.

Cât de informate sunt femeile care vin la controlul ginecologic?
În ultima perioadă, femeile se prezintă mai des la medic și sunt mai conștiincioase în privinţa controalelor regulate. Cu toate acestea, prezenţa la screeningul pentru cancer mamar a fost de 1-2%, ceea ce este un mare eșec pentru noi ca ţară. Vaccinarea HPV nu este suficient mediatizată. Încă sunt persoane reticente la acest vaccin sau care nu știu despre programul naţional de vaccinare prin medicul de familie.

Cum gestionaţi cazurile dificile?<
În Oncologie avem avantajul unei echipe multidisciplinare. Decizia terapeutică este luată în comisie pentru toate cazurile. Mai nou se numește tumor board, dar există comisii pentru indicaţia terapeutică încă din anii ’70. Întotdeauna ne sfătuim și luăm decizii împreună, astfel încât pacientele să beneficieze de cea mai bună opţiune de tratament.

Mai mult, am marele noroc de a face parte dintr-o echipă chirurgicală complexă, condusă de profesorul Alexandru Blidaru, care funcţionează eficient, astfel încât găsim rezolvare chiar și pentru cele mai dificile cazuri. Dacă vă întrebaţi de ce este nevoie de atât de mulţi chirurgi/ginecologi într-o singură echipă este pentru că sunt situaţii în care avem nevoie chiar de patru sau cinci medici într-o singură intervenţie chirurgicală.

Tehnici de radioterapie mai eficiente

Cum au evoluat în ultimii ani metodele de tratament al cancerului?
Din fericire, domeniul oncologiei este mereu în progres. Sunt descoperite medicamente noi, se încearcă obţinerea unor terapii genice. Genetica are un progres fenomenal. Tehnicile de radioterapie se schimbă, sunt mai exacte și mai eficiente.

Diagnosticul este din ce în ce mai precis, iar tratamentul este individualizat. Nu mai există un singur tip de tratament pentru cancerul mamar, care a devenit o entitate cu o diversitate semnificativă. Biologia tumorii este cea mai importantă și, probabil, până la sfârșitul carierei mele, o mare parte din intervenţiile chirurgicale vor dispărea datorită evoluţiei acestor tratamente.

Ce ar trebui îmbunătăţit în sistemul medical din România?
Nu cred că mi-ar ajunge o carte pentru câte idei de îmbunătăţire aș avea, dar pentru început ar trebui implementate serios programele de screening și planul naţional de combatere a cancerului, care a fost foarte bine elaborat. Ar trebui să reușim să ne informăm mai bine populaţia și să ne distribuim centrele de tratament în toată ţara, care să poată oferi același standard de tratament pentru toţi pacienţii.

Ce sfaturi i-aţi da unui medic ginecolog aflat la început de drum?
În primul rând, cred că în această specialitate este foarte greu să le poţi face pe toate și să le faci și bine. Cred că ar trebui să își aleagă un domeniu de supraspecializare și să își concentreze activitatea în acea direcţie. Pentru a le putea oferi pacientelor cele mai bune tratamente, trebuie ca noi să fim informaţi, să fim în permanenţă la curent cu cele mai noi ghiduri de tratament.

Or, este imposibil să faci acest lucru în toate domeniile: oncologie, reproducere umară asistată, medicină materno-fetală, uroginecologie etc. Rezidenţiatul oferă o imagine de ansamblu, după care supraspecializarea este esenţială. Dacă este ceva ce nu știi să faci, nu este o rușine să redirecţionezi pacienta către un coleg sau un centru unde știi că poate primi mai mult ajutor. Toate acestea trebuie să fie într-un echilibru cu familia, care uneori poate să fie dificil de păstrat.

SURSA: https://www.viata-medicala.ro/suntem-campionii-europei-la-cancerul-de-col-uterin-32828


Contact

Str. Sfantul Elefterie, nr. 53, et. 1, sector 5, Bucuresti

Pentru progranări folositi formularul de contact sau numerele de telefon afisate pe pagina PROGRAMARI CONSULTATII

Copyright ProfMedica 2022. Toate drepturile rezervate.