Exista momente in viata cand simti ca lumea ta s-a prabusit, ca drumul spre inainte s-a inchis, dar de undeva, din inima disperata, din lacrimile fierbinti „apare” in calea ta un OM randuit de bunul Dumnezeu. Acesta s-a numit, pentru mine, in urma cu 25 de ani, domnul doctor ALEXANDRU BLIDARU.

Aveam 37 de ani (in 1997) si un baiat de 6 ani. In timp ce domnul doctor analiza mamografia (sanului), cu lacrimi in suflet i-am spus: „va rog sa taiati tot ce este nevoie; eu trebuie sa TRAIESC” pentru a-mi creste copilul”. Doar bunul Dumnezeu mi-a dat taria sa pronunt acele cuvinte.
Am mers in sala de operatie cu sufletul impacat, cu mare credinta in decizia domnului doctor si speranta in Dumnezeu. Si asa a fost! Sanul a fost „salvat”, operatia constand intr-un sector mamar (tratament conservator mamar- am aflat ca se numeste in termeni medicali), dar diagnosticul a fost cel de care ma temeam… insa, intr-un stadiu incipient I (unu). Pe toata perioada internarii am fost binecuvantata cu ematia Domnului Profesor si Inegalabilul sau Profesionalism. Au urmat sedinte de chimioterapie si radioterapie, pe care le-am acceptat cu tot greul ce-l aduc la „pachet”. Dupa cele 3 luni de concediu medical, mi-am continuat activitatea profesionala care chiar a atins apogeul (la un moment dat), iar acum ma bucur de noul meu statut de „Milionar in Timp”.

Nu voi reusi sa-i multumesc DOMNULUI PROFESOR vreodata indeajuns pentru cele 9227 de dimineti in care am vazut Rasaritul Soarelui si m-am bucurat de darul Divin al unei ZILE NOI!
Pentru fiecare zi in care i-am fost alaturi fiului meu; pentru bucuria unei mame ce isi vede copilul adult, deja, mergand pe „calea” lui in viata, pentru toate acestea si pentru fiecare sunteti foarte bine, doamna!, sa uitati ce a fost „aici”!, pe care mi le spune Domnul Profesor la consultatiile anule (consultatii pe care le voi urma cat va dura aceasta „calatorie” numita viata), va multumesc din toata inima, Stimate Domnule Profesor, si va doresc un „munte” de sanatate, un „potop” de bucurii, ani muuuulti si binecuvantati randuiti de bunul Dumnezeu! Sa fiti rasplatit in daruri divine pentru imensul bine ce-l faceti atator fiinte disperate!

Doamnelor, (care ati trecut pragul clinicii) zambetul meu din aceasta poza este rugamintea mea de a privi in viitor cu speranta si incredere neclintita de a urma cu sufletul impacat „calea” indicata de Domnul Profesor. Diagnosticul si recomandarile Domnului Profesor au valoare de adevar axiomatic.

Felicitari personalului din Clinica ProfMedica pentru profesionalism si multumiri pentru ambientul cald si prietenos!

Precizare: 28.09.2022, in fata clinicii am intalnit o prietena (cea in rochie) care a fost la consultatie cu sora ei; poza este facuta la solicitarea ei.

N.B. Interzis inapoi! Cu speranta neclintita Inainte!